To read the creation of Magdalena Mocanu, request a translation by clicking the „Translate” button.

Elvira Magdalena Mocanu participă la Secțiunea „Povești” a Concursului Internațional de Creație Literară, Ediția a III-a, din Dobroești, Jud. Ilfov, Romania și are 49 de ani. Îi mulțumim pentru participare și îi dorim succes.

                                                                                   Furnicel cel istețel

      Dragi copii, astăzi aș vrea să vă spun o poveste minunată despre gâzulițe și insecte pe care le zărim printre flori, în copaci și pe pământ și vom învăța că și cei mici pot face lucruri mari.
       A fost odată ca niciodată împărăția furnicilor, unde mii de furnicuțe munceau din zori și până noaptea. Cum se numește căsuța furnicilor? Mușuroi, desigur, dar în povestea noastră mușuroiul a fost clădit ca un castel minunat, cu sute de încăperi și turnuri înalte.
       În aceasta împărăție toată lumea ascultă de regina furnicilor, foarte bună și înțeleaptă. Ea își  conduce supușii și îi învață cum să adune provizii și să îngrijească puișorii de furnicuță. Regina are un sfetnic bun si viteaz, cavalerul Furnicel, tare isteț și foarte harnic, ca orice furnică.
      În fiecare dimineață regina și Furnicel țin sfat și vorbesc despre treburile împărăției. Regina îl întreabă pe Furnicel dacă furnicuțele au pornit la adunat provizii. 
      De cum a răsărit soarele, lucrătorii au plecat să umple coșurile cu semințe hrănitoare. În poienița din apropiere sunt și tufe cu căpșune dulci și zemoase iar curtea hanului de la drum este plină de firimituri de la mesele celor ce poposesc acolo.
      Regina furnică zise:
      -	Ar fi bine să o chemăm pe furnica Ica, șefa lucrătoarelor, să ne spună ce mai este prin hambar. 
      Ica îi săpuse reginei că lucăatoarele au adunat multe merinde pentru tot poporul din mușuroi, mari și mici iar până la apusul soarelui toate lădițele pentru semințe vor fi pline.
      -	Dar puișorii de furnică ce fac?
      -	Furnicutele cele mici și drăgălașe dorm în pătuțurile lor ca nisșe îngerași. Sunt cuminți și mănâncă tot.
      Regina l-a rugat pe Furnicel să o ajute sa pregăteasca petrecerea de ziua ei iar cavalerul a spus că va incepe repetțtiile cu orchestra furnicutelor chiar în acea zi. 
      L-au invitat pe vecinul lor, greierele Arcuș să participe la spectacol! Văzuseră pe Youtube cum cântă la noua lui vioară! Avea deja 5.000 de vizionări!
       Furnicel a fost de accord să meargă să il invite pe Arcus și pe fluturașul Curcubeu, care să le încânte privirea cu un dans grațios și cu aripioarele multicolore!
       Furnicel a pornit spre căsuța greierelui cântând :
Un, doi, trei, un doi , trei,
Pasul spornic de soldat
Un doi trei, un doi trei,
Eu cu treabă am plecat!
Cavaler, ne-nfricat,
Sunt viteaz  și credincios
Pe regina furnicuță
O slujesc cu drag, voios!

Un, doi, trei, un doi , trei,
Eu îl caut pe Arcuș
Un, doi, trei, un, doi, trei,
Să-l găsesc pe greieruș!

Printre flori și copaci
Să străbat mă lupt de zor
Dar eu cânt, și așa,
Drumul îmi va fi ușor!
       Iată că Furnicel a ajuns și Cioc! Cioc! a bătut la ușa greierușului:
       -	E cineva acasă? Jupân Arcuș, vino să-ți dau o veste!
       -     Cri! Cri! Cri! Cine-i acolo? O, cavalerul Furnicel, ce placere să primesc o vizită din partea ta! Ce vânt te-aduce pe aici?
       -     Am venit să te invit la serbarea pe care regina  o va da cu ocazia zilei sale de naștere.
       Arcus îl întrebă: Când va fi petrecerea furnicilor? Eu sunt foarte ocupat și aș vrea să știu din timp ca să-mi pregătesc vioara și repertoriul.A, ș ice ste mai important, care va fi plata mea ?
       Furnicel răspunse bucuros: Îti vom da doi saci cu grăunțe proaspete și o cupă de crin plină cu nectar!
      - Ei bravo, crezi că o să bat drumul și o să-mi tocesc arcușul doar pentru atât? Ori îmi dați 3 saci cu grăunțe ori nu vin !
      - Jupâne Arcuș, știi cât muncesc furnicuțele să adune doi saci cu grăunțe? O zi întreagă caută, cară și așează în cămară! Domnia ta scârțâi vioara și cânți serenade!
       Arcus zise supărat: Ce vrei să spui ? Eu sunt artist, nu un lucrător oarecare!  Te rog să fii respectuos! Asta îmi este dorința, dacă nu vrei poate cânti tu în fața reginei la petrecere! Ha Ha Ha!
       - Bine, bine, ești un mare artist, te rog să nu întârzii la petrecere și să pregătesti cele mai frumoase cântece! Te vom plăti după cum dorești…Eu am plecat, că am multe treburi de făcut! La revedere! Mai zise Furnicel și se grăbi să se întoarcă la mușuroi.
        Arcuș nu le înțelegea pe funicuțe. Muncă, muncă, toata ziua cară și adună provizii! La ce le-o trebui? Mereu îi tțneau lecții despre hărnicie și prevedere de parcă el nu ar ști ce are nevoie ! El  n-are nevoie să muncească, cântă frumos și primește de mâncare...Iar vara este hrană din belșug, nu trebuie decât să întinzi mâna și să te servești! 
Arcus a plecat dar s-a întalnit pe drum cu păianjenul Sforicică: 
      -	Buna ziua Sforicică! Ce surpriză să te întâlnesc! Ți-ai țesut pânza în apropiere?
      -	Da, chiar lângă mușuroiul furnicilor și sunt cam obosit pentru că toată ziua am împletit sforile mele între ramurile unei tufe. Sper să nu plouă prea curand, să-mi ude bunătate de lucrătură! Și nu-mi place deloc să stau în ploaie pentru că pot face reumatism și tare-i rău să te doară 6 picioruse! Cred că o sa îmi instalez ,,Accuweather” ca să știu mereu cum o să fie vremea ! mai zise Sforicică. 
       Arcuș îi spuse că este invitat la petrecerea organizată pentru aniversarea reginei furnică iar scena pe care va canta este în aer liber. O serbare mare, cu mâncare bună, muzică excelenta (doar cânta  el, bineînțeles) sș dans. Îi arătă lui Sforicică și costumul elegant , comandat pe internet și care i s-a potrivit de minune! 
       Sforicică l-a intrebat: 
      -	Da de plătit, te plătesc bine furnicile pentru spectacol ?
       Arcus ii spuse ca o sa primeasca o plata buna, 3 saci cu grăunțe și o cupă plină cu nectar! 
        Sforicică râse: 
         -	Asta pentru ca esti o gâză neștiutoare! Eu as face altceva în locul tău! Stii ce? Mi-aș gasi un prieten de nădejde și aș cuceri palatul furnicilor, cu toate bogațiile din el !
         Arcus se sperie: 
         -	Cum să faci asa ceva? Furnicile sunt mii și mii iar eu sunt unul singur! Chiar dacă m-ar mai ajuta cineva și tot nu am reuși ! Paza lor este foarte bună iar cavalerul Furnicel cel viteaz poate infrânge orice dușman cât ai clipi!
          Sforicica ii spuse viclean: 
       -	Asta se întâmplă dacă nu-ți folosești șiretenia, iar eu am destulă. Hai să devenim aliați si să  punem stăpânire pe palat ! Vom avea mâncare și băutură pe săturate, adăpost pentru vânt și ploaie și nu ne vor mai enerva furnicile alea neastâmpărate! Am deja un plan: o vom răpi pe regina furnica! O ținem prizonieră și, în timp ce ei o vor căuta, noi ocupăm castelul cu tot ce este în el ! În timpul petrecerii, toate furnicile vor fi atente la spectacol și, în timp ce tu cânti, eu îmi voi arunca plasa asupra reginei și o voi răpi. Tu să ai numai grijă sa cânti tare, ai inteles ?
          Arcus raspunse: 
        -	Am înțeles, o să fac mult zgomot ca să nu se audă chemarea în ajutor a reginei !
        Zis și făcut, Arcuș ajunse în fața reginei furnică și îi spuse prefăcut:
        -	La multi ani, mărită regină ! Mă plec în fata Domniei tale !
         Apoi începu să cânte:
,,Tare-mi place să dansez
Cu chitara să cânt rock
La serbări să mă distrez
Toată vara să mă joc!

Drăgălașe furnicuțe
Ce trudesc fără-ncetare
Când le fredonez un hit
Îmi oferă de mâncare!

Cri, cri, cri, cri , cri, cri,
Ce mai viață minunată!
Cri, cri, cri, cri, cri, cri, 
Să petrecem înc-o data !”

        Așa cum au plănuit, în timp ce Arcuș cânta, păianjenul veni și o fură pe regina furnică, apoi a .legat-o strâns într-o plasă, între crengile unui copac !
        Arcuș începu să se vaiete: 
        -	Văleu, Sforicică, dacă pățește regina furnică ceva nu știu pe unde scoatem cămașa cu cavalerul Furnicel! O să ne pună pielea-n băț, să știi !
       Sforicică îi răspunse trufaș: 
       -	Ba o să-mi scuture pânza de praf, ce să spun! Ne baricadăm în castel și când se vorîintoarce ei cu regina nu o să mai poată intra! Acum hai să dăm iama în camară, că simt miros de bucate alese! Și să găsim și nectarul acela minunat pe care-l țin în cupe de crin, hai, mai repede, că nu mai pot de foame!
        Între timp, Furnicel si Ica o cautau pe regina furnică.
        Ei se intrebau...Cine putea să o răpeasca pe regina chiar de ziua ei? De bună seamă, cineva care nu a fost invitat la petrecere, în primul rând și apoi cineva care își dorește ceva ce au ele, furnicile.Sigur era vorba despre proviziile  gustoase și bine așezate în magazia castelului !
         Unde or fi ascuns-o răpitorii? O fi într-o văgăuna săpata în pământ ori într-un cuib ascuns de crengile copacilor? 
         Și atunci Furnicel avu o idee genială! El spuse: 
          -	Dragă Ica, am o idee! Regina noastră a primit azi un cadou frumos, un Smartwach roz, cu ecran fosforescent ! Oare nu putem încerca să o localizam cu ajutorul lui ? 
         Ica îl laudaăpe Furnicel pentru istețimea lui și încercară să localizeze regina : nu mică le fu mirarea când o găsiră prinsă în plasa de paianjen ! 
         Regina furnica îi chemă: 
         -	Sunt aici, prieteni, sunt aici, grabiți-vă! Paianjenul cel urât și răutăcios m-a răpit în timp ce toată lumea era atentă la spectacol. M-a acoperit cu plasa lui și n -am mai putut striga după ajutor iar acum atârn neajutorată aici...Of! Sunt foarte strâns legată și sforile astea sunt tare groase și lipicioase...
         Furnicel a taiat sforile cu sabia lui ascuțită.
          Regina spuse: 
           -	Vă mulțumesc dragi prieteni, nu voi uita niciodată ajutorul vostru. Acum să ne întoarcem la castel, că tare or mai fi ingrijorați supușii nostri, iar puișorii de furnică trebuie hrăniți.
Furnicel s-a gândit că, dacă răuăaciosul de păianjen a răpit-o pe regină, trebuie să fie prevăzători și să se pregătească de lupta cu el. Sigur îl vor găsi mâncând din provizii și ca să se lupte cu el ar fi bine să folosească propriile lui arme.
            Ica întrebă: 
            -	Ce vrei sa spui cavalere? Care arme?
            Furnicel zise:
            -	 Păi sfoara cea lungă, tare si lipicioasă...Chiar dacă am tăiat-o o voi innădi și o voi lua cu noi.
            Cei trei au ajuns în fața palatului furnicilor dar porțile erau ferecate !    Furnicel l-a strigat pe Arcuș: Arcu,, Arcuș, deschide, m-am întors cu regina furnică!
             Arcuș râse: 
             -	Ha! Ha! Ha! Ce să spun, te-ai intors, dar aici nu mai intrati pentru că palatul este acum al nostru, cu toate proviziile din el!
              Furnicel îl certă supărat: 
             -	Trădătorule, așa răsplatești bunăvoința și prietenia reginei? Cine te-a ajutat să faci fapta asta urâtă?
              Arcuș zise rușinat: Prietenul meu Sforicică...
               Regina spuse cu tristete: 
              -	Păianjenul care m-a răpit! Nu-mi vine să cred! Greiere fără minte, cum ai putut să crezi că păianjenul este prietenul tau?
              -	El mi-a promis ca vom imparti toate bogatiile din cămara voastră și chiar asta facem acum așa că nu ne mai deranjati! Găsiti-vă altă casă! Zise arțăgos Arcuș.
              Furnicel se gândi cum să îl atragă pe Sforicică afară din castel așa că a cautat pe Youtube un clip cu păianjeni care petrec ! Se auzea cam așa:
,,Împletim, răsucim, și doar pentru noi muncim
Plase mari, meșteșugite
Pentru muște amețite
Auzim ca vă distrați, la distracție ne luați?
Unde-s mulți puterea crește
Să petrecem vitejește !
Și daca ne hrăniți bine
Ne vom lupta cu oricine  !
N-am venit cu mâna goală
Nectar am adus o oală!”
            Sforicică auzi cântecul și raspunse: Nectar ziceți? Pică bine o băutură rece și aromată...Stai că venim  îndată! hai, Arcuș, leneșule, vino să deschidem portile și să-I primim în casă pe prietenii noștri!
             Ei, dragi prieteni, păianjenul a ieșit și atunci Furnicel s-a năpustit asupra lui și l-a legat, apoi l-a dus reginei la judecată, împreună cu trădătorul Arcuș.
             Regina zise: 
              -	Pentru leneși cea mai rea pedeapsă este să îă pui sa muncească, așa că iată ce am decis:
Tu, Sforicică, ai să împletești un an de zile păturici și perdele pentru furnicile din mușuroi. Pe Arcuș, îl vom pune să cânte in fiecare seara la chitară cântece de leagăn ca să doarmă bine puișorii de furnică! Să se invațe minte să mai poftească la roadele muncii altora!
             Arcuș se văicări: 
              -	Dar mie nu-mi plac puii de furnică, nu apreciază muzica mea...
              Regina zise supărată: 
              -	O să cânți asș încât să le placă celor mici, nu ce-ți trece ție prin cap, ai înțeles? Și dacă furnicile vor avea nevoie de ajutor, ai să schimbi și scutecele și o să-i speli pe cei mici, este clar? În plus, vom posta pe facebook în fiecare zi filmulețe cu voi, să vadă toți prietenii cum vă îndepliniți pedeapsa!
            Sforicică și Arcuș erau îngroziți: 
             -	Nu, nu pe facebook! Nu vrem să ne facem de rușine! Ne pare rău că ne-am lăcomit, promitem că nu vom mai gresi. Iartă-ne, te rugăm!
             Regina nu se lăsă înduplecată: 
             -	Am hotărât pedeapsa și așa va fi, treceți la treabă dacă vreti să primiți de mâncare! Ce exemplu le dați voi copiilor ? 
              Ei, dragi copii, v-a plăcut povestea mea ? Veți fi prietenii furnicuțelor de azi înainte? Întotdeauna e bine să avem prieteni de la care avem ce învăța, harnici și cuminți dar și mereu dornici de joacă!