To read this content, please use the ‘Google Translate’ widget to request a translation.
Elena Buhus participă la Concursul Internațional de Creație Literară, Ediția a VI-a, din București, România și are 37 ani. Îi mulțumim pentru participare și îi dorim succes.
Lacul
Înţepenite urlă pe maluri mii de trestii
Cu braţele captive în lacul îngheţat
Au vrut să pescuiască fantasticele bestii
Şi-acum se zbat în chinuri sub gheaţă... ce păcat
Au vrut cu insistenţă să-i vindece blestemul
De ape-nstrigoiate, sleite, fără cântec
Şi-acum aceleaşi spectre le profanează lemnul
Cu râsete sinistre, imune la decântec
O, lacul… ce splendoare, privit din vârf de stâncă!
Dar s-ar deschide lacom să-nghită paşii noştri.
Feriţi-vă de ape ce-n liniştea adâncă
Ascund cu viclenie cei mai feroce monştri!
Iertări
De vrei să vorbim negreşit de iertare,
Primeşte cu buzele strânse sentinţa
-Această iudaică resărutare
O să ne întoarcă pe dos conştiinţa-
E vremea s-aducem tribut resemnării,
Să stăm asfinţiţi peste pragul final
Privindu-ne-n ochi prin perdeaua uitării
Din care-am ţesut acest act criminal.
Acum, ca şi-atunci, te-aş cuprinde de tâmple
Să pot să-ţi astâmpăr celulele toate,
Să pot imposibilul să mi se-ntâmple
Şi să te iubesc şiroind de păcate.
Prin viscol veneai în genunchi pân’ la uşă
Cu sticla de vin, tremurând pân’ la os,
-Duhneai a iubire făcută cenuşă-
Şi ne îmbătam din trecut fioros.
Te iert pentru lacrimi şi pentru păcate
Şi pentru repaosul nostru incert…
Te iert pentru viaţă, te iert pentru moarte,
Dar pentru iubie nu pot să te iert.
De final
A început sfârşitul de iubire!
Ca un vulcan ce vrea să ne omoare,
Ca un şuvoi din explodatul soare,
Să ne ucidă falsa nemurire.
Şi se preling fierbinte, nemilos
Rafalele de lavă- nu e bine…
Că parcă mă ţinteşte doar pe mine
Acest apocaliptic iad hidos.
Căldura îmi astupă conştiiţa,
Eu mă sufoc, tu nici un ai habar,
Insişti să mă săruţi… catastrofal.
Nu vezi că mă cuprinde nefiinţa?!
Celulele mi s-au făcut de spumă
Respir inert şuvoaiele de soare…
Tu crezi că din iubire un se moare?
Că setea mea de tine e o gluma?
………………………………………………..
Cenuşa mă astupă gradual,
N-am aer, trag in piept a răsmurire..
A început sfârşitul de iubire-
Sărută-mă pompeic de final!