To read this creation, request a translation by clicking the “Google Translate ” widget.
Maria-Cristina Tudorașcu participă la Concursul Internațional de Creație Literară, Ediția a V-a, din Râmnicu Vâlcea, România și are 49 ani. Îi mulțumim pentru participare și îi dorim succes.
Tuturor bunicilor încremeniți în timp
Oameni cuminți încremeniți în timp
Așezați serioși în poze pe lângă icoane
Privesc la noi de după ștergare și marame
Căutând parcă să vadă zi de zi
Dacă mai știm ce ne-au învățat deunăzi.
Oameni frumoși și cuminți încremeniți în timp
Noi i-am uitat de mult, dar ei încă veghează
Din poze alb-negru ce pentru noi nu mai contează,
Ne privesc cald cu iubire ca odinioară
Poate sperând să ne amintim de ei într-o doară.
Oameni bătrâni și cuminți încremeniți în timp
Bunici și străbunici pe care nu i-am cunoscut
Își plimbă sângele prin venele noastre ca un scut,
Ne spun pe muțește povești din trecut,
Ne mângâie și ne sărută pe cap când somul adânc peste noi a trecut.
Alături de tine mi-e rău și mi-e bine
Ce fel de om ești tu?
Ce fel de om sunt eu?
Cu tine iubesc și urăsc atât de intens,
alături de tine mi-e rău și mi-e bine,
m-alungi și m-apropii de tine,
cu un cuvânt mă arunci într-un hău imens.
Ce fel de om ești tu?
Ce fel de om sunt eu?
Te-aș alunga, dar te-aș ține legat de mine,
alături de tine mi-e rău și mi-e bine,
sunt sătulă, dar totuși de tine mi-e veșnic dor,
cu tine mă urc la cer și mă cobor.
Ce fel de om ești tu?
Ce fel de om sunt eu?
Ce fel de iubire e asta în care
alături de tine mi-e rău și mi-e bine,
aș fugi, dar m-aș întoarce în brațe la tine
căci doar tu imi oferi durere și alinare.
Surori
Am trei surori din trei colțuri de lume
Cu suflete plămădite la fel
Ne rotim impreună și pe rând
Ca intr-un minunat carusel.
Una e blondă,
Creată din Soare și Vârf de Munte
Cu glas de mioare și cerul pe frunte,
În ochii ei verzi plutesc stele
și cu inima face punte
spre mine, spre tine, spre lumea toată
Iubire e numele ei, îl poartă de când era fată.
Alta e brunetă,
Creată din Pământ Roditor și din Muncă
Cu glas de apă de Cerna și fire de stâncă
În ochii ei cresc struguri
Și sufletul îl dăruiește
spre mine, spre tine, spre lumea toată
Dăruire e numele ei, îl poartă de când era fată.
A treia e șatenă,
Creată din Literă și Mare
Cu glas de peniță și poartă aripioare
În ochii ei se leagănă vântul,
Se dăruiește cu totul
spre mine, spre tine, spre lumea toată
Candoare e numele ei, îl poartă de când era fată.