To read this content, please use the ‘Google Translate’ widget to request a translation.
Claudia Mirela Pădurariu participă la Concursul Internațional de Creație Literară, Ediția a VI-a, din Piatra-Neamț, România și are 58 ani. Îi mulțumim pentru participare și îi dorim succes.
Copilărie
La început a fost doar joc.
Timid început...
Pielea mea încă-şi aduce aminte
de mirosul de iarbă tăiată.
Mălinul mi-era prieten
în ploaie de alb şi lumină,
Iar soarele, în albastru şi aur,
Strălucea doar pentru mine.
E un timp pentru toate -
Am crezut.
Dar acum, până unde atâta risipă
Din ce era atunci doar al meu?
Regăsire
Biserica e albă în visul meu.
Cu gardul mic şi negru,
Cu varul neatins de privirile păgâne,
Se-nalţă-n zare.
E singură şi-aşteaptă
Să mă apropii şi să întâlnesc,
În lipsa chipului cioplit,
Cuvântul Tău.
E atâta calm şi pace că-aproape
Te aud în gând.
Doamne, chiar m-ai făcut şi pe mine după chipul Tău?
Avataruri
Scârbit de-atâta trudă,
Ahile şi-a aruncat hlamida
Şi trupu-i gol şi fără vină
s-a arătat curat privirii
ce-a vrut ca să cunoască
pe omul simplu, nu pe zeu.
Privirea-nfricoşată s-a întors
Şi a simțit atunci durerea
Ce a străpuns în golul din călcâi.
Precum un şarpe în străfundul Evei,
Lăsându-l pe Adam, întâiul,
Să guste din păcatul de-nceput .
Și-atunci ¬- eu am uitat să zbor.