Concurs de Poezie

Andreea Popescu, Poezie pentru copii, Grupa IV

To read this creation, request a translation by clicking the “Google Translate ” widget.

Andreea Popescu participă la Concursul Internațional de Creație Literară, Ediția a V-a, din Brașov, România și are 38 ani. Îi mulțumim pentru participare și îi dorim succes.

CUM ÎMI SPUNE MAMA MEA

Mama mea mă îngrijește
Și tare frumos mă crește.
Mă învață, îmi explică
Și-n multe feluri mă strigă.

Dimineța mă trezește
Și frumos ea îmi șoptește:
-Puișorul meu cel mic
Se trezește din somnic?

Ușurel eu mă trezesc
Și cu drag la ea zâmbesc!
Se apleacă, mă sărută
Și duios ea mă alintă:

Dragul mamei, eu mă duc,
Mâncărica s-o aduc.
Tu te scoală și te spală
Că plecăm apoi la școală!

Dacă eu sunt cumințel
Și pap tot din castronel,
Ștefănel ea mă numește
Mă pupă și-mi mulțumește!

Dacă m-a strigat Ștefan
Înseamnă că-s năzdrăvan.
Am făcut eu o greșeală
Și o să primesc morală!

Eu încerc să o ascult
Și cât pot să o ajut!
Să fie mândră de mine
Să mă strige doar de bine!


SOARELE

Soarele rotund și mare,
Galben este la culoare.
Luminează, strălucește
Și pe noi ne încălzește!

Dimineața el răsare
Și noapte-ndată dispare.
Unde e? De unde vine?
Cine-l ia și cine-l ține?

Cred că el dă roată, roată
Să-ncălzească lumea toată.
Eu aș vrea să-l țin la mine
Să îmi fie cald și bine!

Însă poate și-alții vor
Să le fie cald și lor.
Să le mângâie c-o rază
Din zori până la amiază!

Hai să fac atunci un troc:
Soare bun, rămâi pe loc!
Pământul să-l învârtim
Și pe toți să ne-ncălzim!


NU NU NU

1 an eu am împlinit
Și-n picioare am pornit
Merg, alerg, cad, mă ridic,
Curios sunt și voinic!

Am crezut că este bine
Și sunt mândri toți de mine,
Că acum băiatu-i mare
Dacă merge în picioare!

Vreau să aflu cât mai multe,
Să-nțeleg tot ce se-nvârte.
Să desfac, să rup, să stric,
Să pun mâna, să ridic!

Dar cum fac un pas sau doi
Sunt dat repede-napoi.
Și dacă deschid sertare,
Mi se-nchide totu-n cale!

Și aud mereu, mereu:
Stai!Nu! of, copilul meu!
Nu lua, nu pune mâna,
Nu te duce… nuuu, întruna!

Dar eu ce să fac de-s mic
Și încă nu știu nimic
Despre tot ce e în lume
Și eu cred că toate-s bune?

Voi vă rog s-aveți răbdare,
Că o să mă fac eu mare
Și-o să învăț ce-i de folos,
Ca să cresc cât mai frumos!