To read this creation, request a translation by clicking the “Google Translate ” widget.

Elena Ada Marchiș participă la Concursul Internațional de Creație Literară, Ediția a V-a, din București, România și are 14 ani. Îi mulțumim pentru participare și îi dorim succes.

Arta păcii

Cum am spus și o să spun în continuare, eu trăiesc pentru artă, iar arta trăiește prin mine. De cele mai multe ori m-am referit la muzică, desen, literatură, dans sau sculptură, genul acesta de arte, dar acum, mă refer la arta păcii, adică la arta fericirii.

Toată lumea vrea o viață mai bună. Toată lumea vrea să fie fericita. Toată lumea vrea să fie pace în lume. Dar problema este ca uităm un lucru important: schimbarea începe de la noi, iar această schimbare pornește de la lucruri foarte mici, cum ar fi să nu mai judecăm oamenii, iar acest lucru începe de la vulnerabilitate.

Atunci când vorbești despre sentimentele tale, când te vulnerabilizezi in fața cuiva, relația cu acel om se strânge, indiferent dacă aceasta este apropiată sau mai rece. Pentru că doar atunci când ne vulnerabilizăm, ne reamintim ca toți oamenii, pe lângă defectele pe care le observăm aproape întotdeauna, au și multe calități. Toți oamenii sunt un întreg. Înainte să judecăm pe cineva, trebuie să ne reamintim că nici noi nu suntem mai buni decât ei, că pe Pământ am venit să evoluăm și să învațăm să iubim, deoarece iubirea este baza oricărei relații. Tindem să vedem partea proastă în oameni, în viață și așa mai departe, dar dacă am face exact inversul, totul s-ar schimba. Omul ar deveni mai fericit.

Cheia fericirii este iubirea, dar NU iubirea față de o singură persoană, ci iubirea necondițioanată față de toată lumea, pentru că odata ce gasești ceva bun la toate peroanele pe care le întâlnești, răul din viața ta se diminueaza, devenind mai optimist, împăcat cu tine și, nu în ultimul rând, mai fericit. Totul ține de perspectivă.

Această artă a păcii este una și aceeași cu arta fericirii. Pentru a trăi împreună, trebuie să uiți că oamenii “răi” sunt răi. Ce importanță are faptul că un om, cândva, a facut alegeri greșite? Iertarea stă la baza iubirii. Iubirea stă la baza fericii. Fericirea stă la baza păcii.
 
Cum a mai făcut Cineva acum 2000 de ani, cum a iertat absolut toți oamenii care i-au greșit și care i-au adus moartea, așa putem să facem și noi, oamenii din era noastră. De fapt, acesta era scopul principal al venirii și al morții Lui: să dea un exemplu. Să ne dezvăluie calea către o lume mai bună, fără războaie, fără inamici,  fără certuri, fără suferințe și fără supărări. Calea este Iubirea, este Cuvântul și suntem noi. Chiar dacă nu ne dăm seama, cuvintele  dor și au puterea de a aduce fericire sau a distruge un om, de aceea, cuvintele reprezintă un pas important în schimbare. Când nu o să ne mai folosim abilitatea extraordinară de a ne exprima, în scopuri rele, ne vom fi apropiat și mai mult de comuniune, de lumea ideală, unde toată lumea trăiește în iubire și armonie. Cuvântul este egalat de fapte. Când nu o să mai înainteze trupele la granițele cu conflicte, se va instaura pacea. Nimeni, din natura lui, nu își dorește un război. Atunci când o să facem primul pas, când o să oprim înaintarea trupelor de război care vor să “ne protejeze”, chiar atunci vom fi cel mai în siguranță. 

Nicio acțiune n-are reacțiune. Forța acțiunii are o forță echivalentă: forța reacțiunii. Când o să renunțăm la “apărare”, vom fi cu adevărat în siguranță. Cum arătăm noi că ne dorim pace? Înaintând spre granițele inamicilor? Cum arătăm noi că iubim? Purtându-ne urât cu persoana iubită “din greseala”, doar pentru că am avut noi o zi proastă. 

Calea la o lume mai bună ține doar de noi. Noi avem puterea de a face alegeri. Alegerile nu sunt bune sau rele, dar ele au consecițe. Consecințele duc la schimbarea lumii: în rău sau în bine. 

Sunt convinsă că toată lumea își dorește să fie feiricită, să fie iubită, să fie in siguranță, să se simtă bine așa cum este, dar pentru a simți aceste lucruri trebuie să dăm de la noi acelați lucru. Puterea o avem noi. Dacă oamenii se strâng și se unesc, putem face orice. Suntem capabili de creare, dar și de distrugere. Suntem capabili de iubire, dar și de ură. Suntem capabili de a instaura pacea, dar și războiul. Totul se rezumă la alegeri. Alegeri pe care toți suntem capabili să le facem. Eu, personal, sunt sigură că o să ajungem la comuniune, la lumea ideală, plină de iubire. Dacă se întâmplă în șase luni, un an sau zece, ține doar de noi. Vă iubesc!