To read this creation, request a translation by clicking the “Google Translate ” widget.

Maria Iosana Ghilea participă la Concursul Internațional de Creație Literară, Ediția a V-a, din Sântana, județul Arad, România și are 15 ani. Ea este îndrumată de doamna Prof. Diana Blindu, la Clubul Copiilor Sântana. Îi mulțumim pentru participare și îi dorim succes.

      În grădină

      De fiecare dată, renașterea nu a ezitat să apară.
      După luptele grele duse în iarnă, era de la sine înțeles că va apărea victoria mult așteptată. Singurul lucru care poate îndepărta gerul este soarele plăpând, ce o dată cu el aduce și primele flori. O, cât de mult ador ghioceii! Parcă tot mai frumoși în fiecare an.
      De fiecare dată când acest război crud și rece renaște în bunătate și seninătate, eu îmi odihnesc sufletul și îmi satisfac ochii prin plimbări lungi prin grădina. De ce în grădina? Pentru că pot admira copacii care înfloresc și își retrăiesc viața.
      De cele mai multe ori, intrarea în grădina e plină de flori înmiresmate, iar lemnul crud aduce un parfum încântător de scorțișoară. Poarta grădinii este portalul dintre realitate și basm, pe care, doar copii îl pot găsi. 
      Ce mult îmi place să pășesc pe iarba de un verde amețitor și să culeg primele roade ale pământului, după ce acesta a îndepărtat cu succes toată povara albă. Florile parfumate și împodobite cu fluturi îmi transpun ochii în cărțile cu povești. Grădini cu flori ca din basme, flori care vorbesc, ce o dată culese, dansează în sufletul tău toată primăvară.
      Adierea lină de basm a magiei culese din floare în floare de către albinuțele harnice oferă vieții un sens mai blând și mai liniștitor, ce îmi calmează imaginația și mă transpune într-o altă lume odată cu intrarea în grădină. Soarele strălucitor conferă peisajului colorat o seninatate aparte, îmi încălzește dansul florilor din suflet și mă face să radiez de bucurie.
      Da, a venit în sfârșit primăvara și anul acesta! Am intrat în grădină. Priveam cerul luminat cum ghidează păsările călătoare înapoi acasă. Zilele de primăvară sunt mereu ca o poveste și personajele sunt florile care înfloresc, iar inamicul lor este frigul și zăpada! Magia copilăriei din inocentele flori face ca de fiecare dată florile să răsară. Purtitatea lor de o gingășie rară îmblânzește orice ființă, chiar și zăpada care cu tristețe se ascunde acum în pământul brun.
      Primăvara asta a adus o nouă poveste. Una de-a dreptul schimbată, pentru că anul acesta primavara nu a renăscut. Un lucru foarte bizar. Unde au dispărut florile și magia? În tărâmul florilor, Regina Ghiocel aduce prospețime în fiecare primăvară și asigură florile că pot să înflorească după trecerea iernii. Așa face ea în fiecare an. Își deschide petalele albe, împrăștiind parfumul său îmbătător, semn că e timpul ca împărăția sa să revină la viață. Dar ce să vezi, anul acesta lucrurile nu au mers așa cum voia Regina.
       În timpul plimbării în grădină, îmi povestea o rândunică cum că, inamicul său care are o putere atâta de mare, iarna, nu s-a lăsat așa de ușor înfrântă de soare. Zăpada nu s-a topit de tot și a înghețat rădăcina florilor abia renascute. Degeaba a încercat regina să oprească frigul că până și soarele a fost înjungiat și s-a refugiat în nori. Păsările s-au rătăcit toate și au coborât pe pământ unde era frig și tristețe ca să găsească adăpost. 
      Regina a încercat din răsputeri să dezghețe pământul, însă gingășia ei, de una singura, nu putea oprii maleficul plan al iernii. Și uite așa, a înghețat toată grădina. Spre fericirea mea, anul acesta, regina a păstrat trei semințe. Ele au început să crească și să înflorească în cuibușorul moale al petalelor reginei. Rădăcinile lor sunt ascunse acum sub pământ, s-au acoperit să nu le găsească iarna, iar frunzele ghioceilor le ținea de cald. După ce și ultima rămășiță din regat a dispărut, în mijlocul primăverii, florile nu mai prindeau viață și nu  își arătau culorile strălucitoare ca de obicei. Când am venit eu în această grădină, au răsărit din nou  trandafirul, laleaua și zambila, cele trei flori salvate de regină.
      Trandafirul era o floare nobilă și puternică, cu petale roșii și o aromă îmbietoare. El era liderul grupului și își proteja mereu prietenii cu înțelepciunea și curajul său. Zambila era o floare delicată și grațioasă, cu petale mov și un parfum dulce. Ea era expertă în găsirea celor mai frumoase locuri din grădină și îi inspira pe toți cu optimismul și veselia ei. Laleaua era o floare veselă și plină de energie, cu petale galbene și o formă unică. Ea adora să exploreze și să descopere lucruri noi în grădină, fiind mereu în căutarea aventurii și a distracției.
      Regina le-a păstrat pe ele cu un anume scop! Cele trei flori au încercat, așa cum puteau, să readucă grădina la viață. Bineînțeles, eu le priveam cu mare atenție și le urmăream fiecare mișcare. Admirația mea pentru modul în care semănau și așezau semințe în timp ce aveau grijă de fostul regat, s-a oprit când, într-o zi, iarna s-a întors din nou. Aceasta auzize de înflorirea florilor în regat. Ea dorea să înghețe toate florile și să aducă iarna înapoi în mijlocul primăverii, ca să conducă pentru totdeauna. Primăvara neputând să o mai alunge vreodată din nou. Trandafirul, Zambila și Laleaua au decis să se unească și să lupte împotriva ei, pentru binele primăverii și pentru readucerea reginei lor care a dispărut. Eu, o simplă fată, nu eram cu nimic mai mult decât un spectator al naturii. Nu puteam face nimic pentru a ajuta primăvara.
      Cu curaj și ingeniozitate, Trandafirul a creat o barieră de spini pentru a proteja regatul. Zambila a folosit parfumul ei fermecător pentru a ademeni iarna într-o capcană, în timp ce Laleaua a alergat în jurul ei, distrându-o și ținându-o ocupată. În cele din urmă, cu eforturile lor combinate, Trandafirul, Zambila și Laleaua au reușit să învingă iarna. Înfruntând pericole și depășind obstacole, aceste flori curajoase au protejat regina și regatul și au păstrat primăvara înfloritoare.
      Cu greu, dar sigur, au reușit să readucă primăvară la viață, toate florile le-au felicitat pentru munca lor și au cântat cele mai frumoase cântece în cinstea lor. Fluturii dansau pe petalele lor, iar ele au devenit reginele primăverii.  Însă, după toate câte le-a adus ghiocelul, au decis că ea va rămâne simbolul lor, deoarece de fiecare dată ea le anunță când să înflorească și are curajul de a învinge iarna, prima.
      Cât despre iarnă, ei bine, nu a mai încercat să oprească primăvară din a înflorii.
      Eu sunt spectatoarea acestei întâmplări care îmi aduce aminte că mereu, în inima mea, vor fi trei flori colorate și vesele care pot să învingă iarna tristă din inima mea. Așa ar trebui să facă fiecare, pentru că primăvară nu e cu nimic mai mult decât sufletul pur al unui copil ce admiră natura și un basm ce se petrece sub imaginația profundă a culorilor de sub ochii săi.
      Da! Primăvara e renaștere, iar renașterea e primăvară. Florile sunt bucuria ce înflorește pentru totdeauna în sufletele celor buni. Acum, privesc în grădină și realizez că a sosit renașterea și în dansul florilor din inima mea.