To read this content, please use the ‘Google Translate’ widget to request a translation.

Annia Mihăilă participă la Concursul Internațional de Creație Literară, Ediția a VI-a, din București, România și are 12 ani. Este îndrumată de Prof. Roxana Romaniuc. Îi mulțumim pentru participare și îi dorim succes.

Copilăria

Mai ții minte, frățioare, când ședeam noi doi în prag?
Dar pe micul ciobănaș, ce stătea cu un ciomag?
Îmi e dor de-a noastră casă prăfuită, cum o fi,
Ăsta-i locul cel mai bun, unde-am fost și noi copii.

Ulița de sus, din deal nu mai este ce a fost.
Este tristă și pustie, fără noi e fără rost.

Copilăria n-are vină, 
E o carte plină de lumină
Cu vise, gânduri și probleme
Ele trec ca printre stele.

Fii atent tu cititorule, nu te plânge, nu ai cum!
Ești pitic și asta-i bine. 
Viață ai și drumu-i lung... 


Româna

Iubirea pentru literatură
este ca o dictatură
dată de o doamnă de română,
elegantă și plină de cultură.
Nu e rea, e foarte bună,
V-am zis, ne dă învățătură...

Ne ascultă, ne iubește
Uneori ne dojenește. 
Ia ghicește, cine este?


Cum este la școală

Școala-i viață și speranță
Fără ea nu reușim,
Fiindcă-i rău când vom ajunge 
Să nu știm nici să citim.

Avem colegi și mulți profesori.
Ei ne-ajută să-nvățăm,
Zecele să-l merităm.

Diriginta ne mai spune:
„Faceți, măi, și fapte bune,
Nu vă mai tot hârjoniți,
Voi prieteni tre’ să fiți.”

Asta-i școala, dragii mei,
Nu e rea, e chiar ok.