To read this content, please use the ‘Google Translate’ widget to request a translation.

Amelia Dobrescu participă la Concursul Internațional de Creație Literară, Ediția a VI-a, din Craiova, România și are 50 ani. Îi mulțumim pentru participare și îi dorim succes.

Poveste de bucurie

Mă duc adesea în demult
Și-mi chem
Copiulăria la apel; 
Nu-i trist acolo și nici strâmb
Și-mi iau provizie de drum, 
Din ce ai fost, 
Bucăți de sunt
...în formă omenească pe pământ. 


Pentru mereu

Am înțeles cu greu
...că așa o să fie mereu
Că târziul va rămâne târziu
Și nu are cum să mai fie din nou
...inima mea în zâmbetul tău.
Și-am decis să te cred și s-aplic
Regula echilibrului infinit
În care depărtarea s-a transformat
În balansoarul meu preferat. 


Punct de sprijin

Când îți va fi prea greu sau poate
Doar când sătul vei de gândul tău,
Când rostul lumii îți va pune lanțuri
Pe pasul inimii spre Dumnezeu, 
În preajmă-ți  lasă-mă măcar
Sau în duminici de închinăciune
Suflării tale lasă-mă altar!