To read this creation, request a translation by clicking the “Google Translate ” widget.

Doina Smaranda Domide participă la Concursul Internațional de Creație Literară, Ediția a V-a, din Sat Pârnești, comuna Săvârșin, judetul Arad, România și are 77 ani. Îi mulțumim pentru participare și îi dorim succes.

Ca fulgul

Când cerul spulberă crâmpei de stele
Și lasă zorii zilei otrăviți,
Colindăm spațiul iernilor rebele
De zâmbete-nghețate-nvăluiți.

Ca fulgul în căușul palmei tale,
Sufletul meu absoarbe pic cu pic
Căldura inimii și-a ei candoare
Când ochii către tine îi ridic.

Mi-e gândul fulg și fulg de gând
Coboară lin sau în vâltoare
Oglinda nopții săgetând,
Făcând din disperări, splendoare.

Te pierzi pe urma pașilor ascunși
În vâlvătaia timpului trecut,
Când avalanșa zorilor disjunși
Ridică zarea spre necunoscut...

Așa suntem: un fulg pierdut în zbor
Când liniștit și când purtat  de dor!


Dor 

Îmi fredonează  în urechi distanța...
Să cred în voi e tot ce mi-a rămas!
Îmi amăgesc uitarea cu speranța
Și macin depărtarea pas cu pas.
E plin seninul de acorduri fine...

Adun sub frunze moarte stropi de vis,
Călcate sub papuci cu nepăsare,
Când umbre negre scoase din desiș
Își tatonează mersul pe cărare.
Zile se nasc și mor înșiruite...

Îmi cântă sufletul doinind a jale
Tristețea adunată-n ochii tăi...
Departe ești...și-acolo-n depărtare
Dorul lansează-n triolet văpăi...
Pe leagăne lansate în iubire...

Îmi picură pe gând cenușa vremii:
Nimic nu seamănă cu ce-am cules!
Cununa timpului – oglinda lumii-
Își cântă serenada tot mai des!
Din cer doar dragostea ne dă de știre!


Regăsire 

Prezent în toamna vieții am tatonat ispita
Când zile ofilite cad una după alta,
Iar drumul către mâine e plin de gânduri mute
Jertfite pe altarul speranțelor pierdute...
Acum privesc cum timpul șterge tot!

Foșnea timid în fraze colorate
Învăluind văzduhul cu izuri parfumate	
Și îmbrăcând dorința în miere și dulceață,
Țintind voința, care se transforma în...zdreanță!
Orice otravă are antidot!

Eram topit deja sub picurii de rouă
Visând la împlinirea ce îmi doream să plouă
În sufletu-mi stingher, doar cântec și lumină...
În anii depărtarii uitați într-o grădină.
Acum privesc cum timpul șterge tot! 

O amintire vie! O amintire vie
Mi-a îmbrăcat tristețea în melancolie
Dusă de vânt pe-aripa unui dor
Din perspectiva unui amator..
Orice otravă are antidot!

Ce vii și înspumate au fost toate!
Dansau pe ziduri scrijelind păcate
Trăiri virgine, abandonuri seci,
În nopți toride sau amurguri reci!
Am dezarmat ispita cu efort!

Mă înarmam c-un zâmbet diafan,
Îl arboram ca pe un talisman,
Punând capac trăirilor de-o zi,
Ce-n cicul vieții poate îmblânzii.
Orice otravă are antidot!

Am rezistat cu sufletul în flenduri,
Ce-mi absorbea puterea printre rânduri,
Atacului de drone kamikaze
Ce noaptea delirau în epifaze.
Acum privesc cum timpul șterge tot!!