To read this creation, request a translation by clicking the “Google Translate ” widget.

Lavinia-Mariana Alexa participă la Concursul Internațional de Creație Literară, Ediția a V-a, din Iași, România și are 27 ani. Îi mulțumim pentru participare și îi dorim succes.

Aproape

Aproape-n fiecare zi
Ne gândim la ce suntem sau am putea fi.
Aproape luni, aproape vineri,
Așa vom face cât vom fi tineri.

Aproape că n-am învățat 
Că viața e una și sufletu-i împărat.
Trăiește, zâmbește și iubește, 
Fii sigur că inima nu greșește!

Nu căuta pretexte banale,
Nu-ți pune, singur, bariere sociale,
Evită dependența la orice nivel, 
Amintește-ți că nisipul clădește, dar nu menține un castel!

Nu-ți îngropa deciziile-n regrete,
Nu le schimba, însă, ca pe niște șosete,
Fii ferm și concis până la final,
Tu ești fumosul dintr-un abis ireal!

Nu aștepta nimic de la societate,
Fii mereu tu și nu-ți pierde din seninătate,
Învață să-ți asumi ce ai la activ,
Îmbrățișează oamenii, viața, nu pasiv și nici peiorativ!


File din suflet

Astăzi este despre noi,
E despre cea mai de preț dintre nevoi,
Despre cum să iubești, să dăruieşti,
Nu bani, obiecte, ci un strop din ce tu ești.

E despre surâsul uitat, 
Despre gingășia pierdută-n neant,
Tristețea căpătată pe fugă, 
Despre acel ceva incapabil să ne ajungă.

Astăzi privim în jur și pentru prima dată, 
Ne bucurăm de flori, de priveliștea de altădată, 
Lăsăm orgoliile deoparte
Pentru că știm că îmbrățișarea-i departe.

Un sărut, o vorbă caldă și o îmbrățișare
Au fost ingredientele unei vieți oarecare.
Astăzi, gândind la vremurile apuse,
Constatăm că au rămas multe nespuse.

Astfel, e necesar să terminăm de cugetat,
Să punem, cu sufletul, accentul demult uitat
Pe lucrurile cu adevărat importante, 
Pe ce ne-a fost dat să iubim, nu să privim de la spate.

Cu toții am vrut să punctăm în acest joc infinit.
Am făcut asta, chiar de am rămas cu interiorul rănit
Sau poate l-am bucurat pe moment,
Dar nu s-a împlinit, a fost un pur accident. 

Zâmbește și alege să pierzi
Obiecte, bani și trufie.
Alege omul, fără să cutezi,
Luptă să nu rămâi, un act de identitate, o simplă față pe o hârtie!


Un mai de vis 

La un mai de vis aspirăm neîncetat,
Să cugetăm, să alergăm pe câmpul demult uitat,
Mai fericiți, plini de speranță și mai languroși,
Mai dornici de reușită și, în interior, mai frumoși. 

Adesea uităm ce înseamnă, cu adevărat, fericirea,
Mai mereu ne raportăm la ceea ce nu s-a înfăptuit, la ce s-a pierdut cu firea.
Uităm de câmpul de tenis, de plimbările însorite prin parc,
Lasăm în urmă și ceașca de ceai, atât de suav, băută, din pat.

Omitem că sufletul preferă autenticitatea,
Că inima lucrează mai bine în tandem cu simplitatea, 
Obișnuim să construim castele într-un ritm alert,
Delabrăm totul și-l transferăm într-un context de-a dreptul inert.

Lasăm fără aer momentele frumoase,
Făcându-le să pară mici și plicticoase.
Facem ca sacrificiul real
Să se încadreze într-un comportament mai mult decât uzual. 

Astfel, chiar de mai ar fi relativ și nu comparativ,
Este necesar să îmbrățișăm tot ceea ce avem la activ,
Să lasăm candoarea să picteze din nou
Acel chip frumos, acel om autentic, îmbrăcat în caracteristicile unui erou.