To read this creation, request a translation by clicking the “Google Translate ” widget.

Lidia Batali participă la Concursul Internațional de Creație Literară, Ediția a V-a, din București, România și are 71 ani. Îi mulțumim pentru participare și îi dorim succes.

Nuntaşii

Era seară şi răcoare,
Prin copaci trecea o boare
Şi miros de caprifoi
Se lăsa peste zăvoi;
Păsărelele din zare
Vesteau nuntă, nuntă mare.

Peste câmpul de cucută,
Treceau carele de nuntă,
Având cai doi licurici
Şi nuntaşi: mii de furnici,
Albinuţe, gărgăriţe,
Cu buline pe fustiţe,
Libelule graţioase,
În rochiţe vaporoase,
Iar la patru ace puşi,
Gândăcei şi cărăbuşi.

Şi în cete turturele
Ce aveau la gât mărgele,
În mătase-nveşmântaţi, 
Fluturi roiuri, sidefaţi.
Şi arici prin iarba deasă
Cu frizura lor ţepoasă,
Greieraşi dornici să cânte
Şi cocoşi pitici de munte,
Rândunelele în frac
Şi în cioc cu flori de mac;

Bursucei cu dungi pe spate, 
Ciute-n cârd, catifelate,
Iepuraşi ferchezuiţi,
Cu pantofii lustruiţi,
Veveriţa cea sprinţară,
Vulpea-n pas de domnişoară,
Broaşte-n verde îmbrăcate
Şi doi melci cu casa-n spate,
Cârtiţele tuciurii,
Lupu-n straie cenuşii;

Mierla neagră, cu cercei,
Iar la braţ, doi şoricei.
Şi ursoaica, mare Doamnă,
În cojocul ei de blană.

Mergeau toţi cu voioşie
Să petreacă sub platan,
C-avea nuntă-o ciocârlie
Cu un mândru ciocârlan.
 

Poveste de iarnă

De trei zile iarna cerne
Fulgi, în straie de mătase;
Catifea albă aşterne 
Peste pomi şi peste case.

Prin văzduh, ameţitoare,
Trec năluci de vânt purtate,
Cu lungi trene de ninsoare
Şi în alb înveşmântate.

Sus în cer, mii de ferestre 
Se deschid lăsând să cadă
Peste sat, ca-ntr-o poveste,
Nestemate de zăpadă.

Iar în faţa casei mele,
Pe o creangă, ghemuite,
Stau tăcute turturele
Şi visează fericite. 
      

Vara

Este vară-n toi; Căldură, 
Iar muşcatele pălesc.
Trece-n zbor o mierlă sură,
Prinsă-n dansul ei ceresc.

Geme lanul de secară
Ars de soarele încins,
Macu-şi plânge soarta-amară
Că la faţă s-a aprins.

Doi căluţi pasc la răcoare
Chiar la umbra unui nuc,
Gărgăriţa, sus, pe-o floare,
Are nuntă în sătuc.

Fluturaşii zboară-alene
Prin văzduh, ca într-un joc,
Iar curcanii-n a lor pene
Se tot umflă, mândri foc.

Albinuţe strâng nectarul
Florilor de prin câmpii,
Soarele-i aprins ca jarul,
Zboară puf de păpădii.
       
Înspre gârlă, la amiază,
Raţele trec în alai,
Un căluț pe drum nechează,
Ulii se rotesc în plai.

Furnicuţe duc în gură
Hrană pentru vremea rea,
N-ar mai fi aşa căldură,
Ploicică de-ar cădea.

Şi căţelul de la poartă
N-ar umbla, zău, teleleu,
Asta-i vara, ce mai soartă,
Să ne fie cald mereu!