To read this creation, request a translation by clicking the “Google Translate ” widget.

Maria Tudorache participă la Concursul Internațional de Creație Literară, Ediția a V-a, din Buftea, județul Ilfov, România și are 16 ani. Ea este îndrumată de doamna Prof. Mărioara Marcu, la Centrul Cultural Buftea. Îi mulțumim pentru participare și îi dorim succes.

Ispită 

Catedrale sfărâmate
De-un jalnic cetățean nomad,
Ce-și plânge păcate răsfirate
Pe chipul umbrit de-al lui iad.

Lacrimile pe chip îi sunt sudate, 
Promisiuni ce-i curg doar prin gând.
Are el multe nefelurite fapte
Și le coase pe sufletu-i blând.

Soarele-l privește înduioșat
Și-l închină cu raze tăcând,	
Izbavindu-l de al său păcat,
Iertându-l pe al lui om de rând.

Se alină și pleacă agale,
Culegând bucăți de lăcaș sfânt.
Iar pleacă să facă păcate
Pe care, apoi, să le înșire plângând.

Să urle, să ceară-ndurare 
Când ceasul ticăie morbid în timpan
Și pofta l-a plimbat spre pierzare
Iară moartea doar râde viclean.


Omagiu

Fluieră copacii imnuri de jale,
Fug anotimpuri în tălpile goale
Lipsind Pământul de podoabe
V-ați născut ca să vă-ngroape.

Clopotnița bate tăcută
Moartea pe un front de luptă.
Fugite în ceruri, spirite curate
Aici,ei încă vă caută păcate.

Ceasul bate inversul firii,
Căutând sensul sfânt al iubirii.
Preferă El să vă vadă mai sus
Decât în mocirla în care v-au adus.

Rostogolitu-s-au cuvinte pe limba
Multora ce căutară risipa.
Nici numele vostru nu mai e Preasfânt
Voi, mai bine în Cer, mai rău pe Pământ.


Crez

Sânge al efemerității
Pe pământul uscat de ploi,
Umbrește mărirea cetății
Clădită pe morminte.

Valuri ce poartă în spate
Inimi smulse din piepturi
Încă fără păcate
Ale celor ce își caută drepturi.

Coasta unui Iisus indignat
Acum înghițită de ziua de mâine,
Zace în al morții luxos palat
Zâmbind, otrăvită de sine.