Xenia Popescu participă la Concursul Internațional de Creație Literară, Ediția a VII-a, din Pitești, România și are 68 ani. Îi mulțumim pentru participare și îi dorim succes.

                          Brâncuși 
Dorința ta,
Coloana infinitului.
Pântecul meu,
Poarta sărutului. 
Te aștept 
La masa tăcerii,
Încă de la facerea lumii.


                     Păsări fără cuib 
Îi văd 
În apusuri de toamnă,
Pe prispa casei lor
Ca două troițe pustii 
La capăt de lume... 
Fără veste 
Pașii lor nu mai duceau nicăieri 
Iar ochii lor
Parcă ne cereau iertare 
Ca mai sunt printre noi.
Bunicii mei...
Două păsări fără cuib.


                  Teamă de identitate
As vrea sa scriu fără pudoare,
Si fără falsă închipuire,
Sa înțelegeți cat mă doare
Ca unii mai trăiesc fără iubire.

Eu poate sunt ca și Ovidiu,
Un biet rebel de neam latin
Cel care v-a cântat iubirea,
Si-o socotea blestem divin.

Si daca e un zeu in cer,
Ce protejează îndrăgostiții
Oricând, firesc, fără ambiții,
Înalț un cântec lui Baudelaire.

Și-am să vă aștept sub teiul unde
Luceafărul a coborât
În iarba ce dansa în juru-i 
Când Veronica l-a iubit

Dar...totuși nu-mi semnez poemul,
Căci fără nici o remușcare
Mă dați pe mâna lui Pilat,
Uitând iubiții mei absenți
Ca eu cu Shakespeare dorm in pat