To read the creation of Ana-Maria Isaicul, request a translation by clicking the “Translate” button.

Ana-Maria Isaicul participă la Secțiunea „Poezie” a Concursului Internațional de Creație Literară, Ediția a III-a, din Chișinău, Republica Moldova și are 14 ani. Ea este îndrumată de Prof. Doina Nistor, la Liceul Teoretic ,,Mihail Sadoveanu”. Îi mulțumim pentru participare și îi dorim succes.

                  VIAȚA

Apare o stea, răsare o floare .,
se naște un om,
Creație mare.
Din ceruri de sus i-a fost hărăzit
o viață frumoasă, dar și... un sfârșit.
Cu pensula vieții când colorăm,
mulțimi de emoții și stări desenăm.
 O vârstă de vis, un paradis,
cea mai frumoasă, mai luminoasă, 
mai inocentă și mai curată,
 Copilăria – 
cu drag ne-a fost dată!
când vrei sa vorbești, să zâmbești, să dăruiești ,
sub chip angelic
 Dumnezeiesc!

... Dar anii trec
și urcăm încă o treaptă,
  adolescenți devenim, parcă deoodată.
   O vârstă frumoasă, cu fițele ei,
cu mici complicații, multiple idei.
 Dar viața e viată și iarăși urcăm,
spre noi orizonturi iarăși cătăm.
Și vrei pe vecie ca să oprești
frumoasă iluzie, sub chip tineresc.

.......Dar nu e așa, n-a fost, nu va fi...
Bătrâni ca bătrânii vom deveni.
Și sensul vieții? Care ar fi?
Sa iubești, să fii bun, să dăruiești
clipe frumoase și vorbe-nțelepte,
ce merită scrise 
în Cartea Vieții .
Trece, ah!, repede o viață de om, 
Ca roua din zori,
ca floarea de pom...


                      FERICIRE

Nu poți cumpăra fericirea cu bani și alte bogății, 
 în lume
 unde-i nemurirea și dorul tainic de-a iubi, 
 de-a visa, de-a fi, de-a deveni...
Și dorul meu nebun 
de-a citi!
Eu știu – (probabil, nu contează  în gândul celor
 care nu cunosc), 
în carte găsești viața, 
mângâiere de izvor,
murmur veșnic ce îmbie,
viața prefacând-o-n zbor.
Când citesc, faptele gândite
Se transformă în povești inedite,
o lume-aparte
 unde visul devine realitate,
 iar faptele triste se sting uitate,
unde copilăria, zburdalnica,  își face de cap
ca momentul în care vremea brusc s-a schimbat….
Iată fericirea mea, 
Iată bucuria mea,
Cartea, 
cărticica mea.


             CUM VA FI ZIUA DE MÂINE

Cum va fi ziua de mâine, cine-o ști?
O enigmă
 pe care eu  nu o pot desluși.
 Ziua de mâine se naște astăzi, 
e clipa din noi.
Există mâine, exiști și tu ,         
există viață.
 Bucură-te acum !
...Și zilele trec, petala-i căzută
 și clipa trece nevăzută, 
căci orice azi se stinge-n mâine 
și orice clipă trăiește-n  tine.
Trăiește cu tine.
Prezentul viitor va fi la timpul lui trecut Chiar dacă, iată, trece nevăzut...