Concurs de Poezie

Maria Boia, Poezie, Grupa IV

To read the creation of Maria Boia, request a translation by clicking the “Translate” button.

Maria Boia participă la Secțiunea „Poezie” a Concursului Internațional de Creație Literară, Ediția a IV-a, din Cluj-Napoca, România. Maria are 34 ani. Îi mulțumim pentru participare și îi dorim succes.

cerul din palmă

neştiind de ce nonsensul lizibil
acest nonsens într-o tăcere cu
sufocarea pământului adâncită în mine
tata mă lăsa să-l găsesc ancestral
mă căra pe umeri
într-o absenţă continuă
de adăugat la individualitatea
formelor care doar izvorau din mine
rănilor sângerânde
în cerul din palma lui
ah
deşi nu mai cred în cuvânt
sunt doar urechi

întrebările nu se rostesc în cotidian
am tălpile şterse şi tocite
de cei înainte mie
îmi voi croi căi printre susţinători
cu chip uman
printre neajunsuri parazitare, cronice
respirațiile, resemnările

încercuindu-mi pe dinăuntru 
propria cortină
 

toamna

placenta mea naşte doar nori
trotuarul după ploaie miroase a nostalgie
pe atunci nimeni nu-mi vedea lacrimile pe chip
poate nici nu plângeam
poate mă fundamentam pe o parțialitate
ecoul clipelor necunoscute
pofta dimensionată exagerat
aerul intim, curat
toate drumurile duc la Roşia.

m-am risipit în accesibil îţi spun
atât de exterioară mie
încât nu mai pot vibra
nu-mi mai pot eluda placenta
conservată totuşi la minus 18 grade
pentru vremuri mai bune.

renunțând de bună voie la promisiuni
îţi scriam toamna
despre puterea cuvântului
 

te ştiu pe nume

te ştiu pe nume
îţi recunosc sumonarea
în îmbrăţişări scrijelite pe podea
fasciculul din perdea se sparge
pe pieptul dezvelit mi-arunc capul
te topeşti de frică în frigul dimineţii
ca de-o moarte cu care eşti încă dator
cum sunt eu la asociaţia de proprietari
în mine plouă tot miezul versului
tu-ţi laşi aripile pe spate
ne calcă iarna-n picioare
scârţâind tandru
prefăcându-şi fulgii în incertitudini
tot mai adânci
tot mai legate in dor
tot te mai miri cum te apropii de mult
cum te dezvălui subit ca să te invadez.

trăiesc pe litere tot cerul nopţii
în ploaia goală