To read the creation of Daniela Vladu, request a translation by clicking the “Translate” button.

Daniela Vladu participă la Secțiunea „Poezii pentru copii” a Concursului Internațional de Creație Literară, Ediția a IV-a, din Tulcea, România. Daniela are 44 ani. Îi mulțumim pentru participare și îi dorim succes.

Ora prânzului

Ursuleţul Martinel
Vrea miere din borcanel.
Azorel cel mustăcios,
Vrea cărniţă şi un os.
Pisicuţa cea mieroasă
Vrea un peştisor la masă.
Şoricelul vrea-n burtică
O felie de brânzică.
Puiul mic de pe fereastră,
Vrea mălai să ciugulească.
Bebeluşul din pătuţ
Vrea un biberon călduţ.

S-au găsit cu mic cu mare
Să îmi ceară de mâncare:
Fiecare-n limba lui,
Că e ora prânzului.

Jucării, aveţi răbdare!
Ne dă mami de mâncare
O salată sau ciorbică,
Garnitură, fripturică, 
Uneori prajiturică.

Şi-apoi, să creştem niţel,
Vom dormi, ca Domn` Purcel.


Motănelul

Ghemuit pe lângă bloc,
Am văzut un ghemotoc
De blăniță aurie,
Parc-ar fi o jucărie!

Cu mustăți lungi, arcuite
Și urechile ciulite,
Cu-un botic mic și hazliu,
Năsuc umed, rozaliu,
O codiță-ncovoiată
Și-o lăbuță zgâriată.

E un motănel străin,
Alungat de vreun vecin.
Și-a găsit aici culcuș,
Zici că e făcut din pluș.

Eu mă uit cu ochi zglobii
Și îmi vine să-l mângâi.
-Uită-te la el cum doarme,
Hai să-l luăm, că i-o fi foame!

Motănelul se întinde,
Ochișorii îi deschide,
Se trezește, se zburlește,
Miaună și se oprește.
Apoi vine lângă mine,
Toarce, că se simte bine.

Dar mami, strâmbă din nas:
- Măi copile, eu te las,
Însă vezi tu, din păcate,
Pisoiul vrea libertate!
Zic să-l ajutăm fuguța
Și să-i îngrijim lăbuța.
Să-i facem o cușcă mare,
Să-i aducem de mâncare.
Și mai bine, temporar,
Îl dăm la veterinar,
Atent să-l examineze
Și să-l deparaziteze.
Și-o să aibă locul lui,
Ca motan al blocului.
Să se bucure de el
Toți copiii din cartier.


Firul de păpădie

Am văzut ascuns în iarbă
Un ghem mic de lână albă.
Și mă-ntreb: Ce o fi oare?
Pare că ar fi o floare!

Este ca un cocoloș:
Mic, rotund, foarte pufos.
Dacă-i sufli-n pălărie
Se desprinde-n ace- o mie,

Care zboară-n jur ușor,
Înălțându-se spre-un nor, 
Zbenguindu-se-n lumină
Cu un dans de balerină.

Și-acum urcă înspre soare,
Diamante lucitoare,
Tot mai tare strălucind,
S-au dus, n-o să le mai prind!