Elena Maria Șorban participă la Concurs de Poezie al Festivalului de Arte, din Cluj-Napoca. Îi dorim succes și îi mulțumim!

Cântecele Anei

(1)
o, manole, cald manole,
ce îmi cauți pe areole?
 
o, manole, drag manole,
te respir în alveole!
 
o, manole, crud manole,
de ce’mi pui aureole?
 
                        (meniri și ademeniri)
 
(2)
a’nceput printre gondole:
barcarole, carminiole,
farandole[1] și mineole
 
a sfârșit fără corole
printre plante xerobole[2]
 
                        (manole între creole)
 
 
(3)
m’ai închis prinos sub prispă
de păcat să’ți plâng tot tristă
m’ai pus grindă grea în tindă
dorurile să mă’ntindă
 
culcată sub candelabru
să îți simt dansul macabru
lustră fără lumânări
strană fără de cântări
 
m’ai pus prapure sub prag
ca să uit că mi-ai fost drag
m’ai fost pus sub lespede
să mă uiți mai repede
 
m’ai pus sub catapeteasmă
nestropită cu agheasmă
că n’am fost mireasă-aleasă
nici mireasmă, ci miasmă
 
m’ai închis pe sub absidă
mă credeai că sunt aspidă
ofrăndită sub altar
că ți-am fost dar prea amar
 
însă boltă nu m’ai pus
să nu te privesc de sus
când te-i duce la apus,
spusul meu cel nesupus
 
                        (oare unde m’ai fost pus?)
 
(4)
în zid de piatră
                   împietrită
în adevăruri
                   văruită
neglăsuită
nedănțuită
                   nevisată
                   doar glisată
                   nepictată
                   doar picată
dăruită
neprimită
neprivită
năruită
 
                (așa mult de neiubită)


[1] Denumirile unor dansuri istorice.
[2] Ale căror semințe se răspândesc prin expulzare (dexonline.ro).