To read the creation of Adrian Păpăruz, request a translation by clicking the “Translate” button.
Adrian Păpăruz participă la Secțiunea „Poezie” a Concursului Internațional de Creație Literară, Ediția a III-a, din Zărnești, Jud. Brașov, Romania și are 54 de ani. Îi mulțumim pentru participare și îi dorim succes.
Epitaf mâinile tale sunt doruri albastre de piatră chiar eu le-am sculptat dintr-o coastă de înger căzut tu-mi dormeai încă sub pleoape precum perla în scoică viața în moarte precum eu în adâncul tău de acolo niciodată tu niciodată nu-mi vei mai fi țărână de vis ci floare de mâini îmi vei fi floare de mâini doar eu voi rămâne pierdut -strigăt de piatră Resemnare și-așa mergând cu capu'-n jos, pe Drumul care n-are rost, pas după pas, zi după zi, mă-ntreb la ce-aș mai obosi să merg întruna ca un prost când pot să stau la adăpost? de pildă aici, în câmp pustiu devremele să-l fac târziu, cu mintea doar să merg pe drum, căci nicăieri voi fi oricum… ori dacă stau, ori dacă merg, în lume toate sunt la fel și nimeni nu va ști pe drum că nu-s sub măreția lor privind de sus, zi după zi, ceas după ceas, cui va păsa, pustiu, că am rămas? Secretul Fericirea nu depinde de Nord așa cum toată lumea ar crede e doar o strategie de marketing pentru broșurile îngrămădite de Dumnezeu în pineală și plătite de noi greu cu depresii de schimbul trei să nu credeți că sunt un alt nebun de pe trotuar care vă strigă Apocalipsa cu pălăria goală eu m-am întâlnit cu Nordul chiar ieri în Piața Sudului căuta și el disperat o aripă ieftină de închiriat să zboare spre Est l-am recunoscut după masca surâsului pusă invers pe suflet și Ochiul întors pe dinlăuntru "să nu mă spui" m-a rugat "să nu mă spui… oamenii mă vor linșa fericiți pentru nefericirea mea lasă-mă să zbor lasă-mă te rog... “ de aceea nu vă spun nimic nimic nu vă spun fericiți-vă cum știți...
