Concours de poésie

Ana-Maria Isaicul, Poezie, Grupa II

To read the creation of Ana-Maria Isaicul, request a translation by clicking the „Translate” button.

Ana-Maria Isaicul participă la Secțiunea „Poezie” a Concursului Internațional de Creație Literară, Ediția a III-a, din Chișinău, Republica Moldova și are 14 ani. Ea este îndrumată de Prof. Doina Nistor, la Liceul Teoretic ,,Mihail Sadoveanu”. Îi mulțumim pentru participare și îi dorim succes.

Diploma
                  VIAȚA

Apare o stea, răsare o floare .,
se naște un om,
Creație mare.
Din ceruri de sus i-a fost hărăzit
o viață frumoasă, dar și... un sfârșit.
Cu pensula vieții când colorăm,
mulțimi de emoții și stări desenăm.
 O vârstă de vis, un paradis,
cea mai frumoasă, mai luminoasă, 
mai inocentă și mai curată,
 Copilăria – 
cu drag ne-a fost dată!
când vrei sa vorbești, să zâmbești, să dăruiești ,
sub chip angelic
 Dumnezeiesc!

... Dar anii trec
și urcăm încă o treaptă,
  adolescenți devenim, parcă deoodată.
   O vârstă frumoasă, cu fițele ei,
cu mici complicații, multiple idei.
 Dar viața e viată și iarăși urcăm,
spre noi orizonturi iarăși cătăm.
Și vrei pe vecie ca să oprești
frumoasă iluzie, sub chip tineresc.

.......Dar nu e așa, n-a fost, nu va fi...
Bătrâni ca bătrânii vom deveni.
Și sensul vieții? Care ar fi?
Sa iubești, să fii bun, să dăruiești
clipe frumoase și vorbe-nțelepte,
ce merită scrise 
în Cartea Vieții .
Trece, ah!, repede o viață de om, 
Ca roua din zori,
ca floarea de pom...


                      FERICIRE

Nu poți cumpăra fericirea cu bani și alte bogății, 
 în lume
 unde-i nemurirea și dorul tainic de-a iubi, 
 de-a visa, de-a fi, de-a deveni...
Și dorul meu nebun 
de-a citi!
Eu știu – (probabil, nu contează  în gândul celor
 care nu cunosc), 
în carte găsești viața, 
mângâiere de izvor,
murmur veșnic ce îmbie,
viața prefacând-o-n zbor.
Când citesc, faptele gândite
Se transformă în povești inedite,
o lume-aparte
 unde visul devine realitate,
 iar faptele triste se sting uitate,
unde copilăria, zburdalnica,  își face de cap
ca momentul în care vremea brusc s-a schimbat….
Iată fericirea mea, 
Iată bucuria mea,
Cartea, 
cărticica mea.


             CUM VA FI ZIUA DE MÂINE

Cum va fi ziua de mâine, cine-o ști?
O enigmă
 pe care eu  nu o pot desluși.
 Ziua de mâine se naște astăzi, 
e clipa din noi.
Există mâine, exiști și tu ,         
există viață.
 Bucură-te acum !
...Și zilele trec, petala-i căzută
 și clipa trece nevăzută, 
căci orice azi se stinge-n mâine 
și orice clipă trăiește-n  tine.
Trăiește cu tine.
Prezentul viitor va fi la timpul lui trecut Chiar dacă, iată, trece nevăzut...