Concours de poésie

Cosmin-Constantin Văideanu, Poezie, Grupa IV

To read the creation of Cosmin-Constantin Văideanu, request a translation by clicking the „Translate” button.

Cosmin-Constantin Văideanu participă la Secțiunea „Poezie” a Concursului Internațional de Creație Literară, Ediția a III-a, din Constanța, Romania și are 43 de ani. Îi mulțumim pentru participare și îi dorim succes.

Diploma
                      Dor 

Mâinile încep să mă doară
Și să se transforme în crengi uscate
De când nu te-au mai îmbrățișat.
Ochii mei încep să vadă în ceață,
Să distingă greu lucrurile
De când nu ți-au mai văzut frumusețea.
Picioarele nu mai vor să asculte
Și aproape au paralizat
De când nu au mai alergat spre tine.
Iar inima începe să bată din ce în ce mai rar
De când nu a mai stat lângă inima ta
Și mi-e teamă ca într-o zi 
Să nu se oprească
De dorul tău.


                  Iarna


E iarnă, primăvara mea, e iarnă
Doar lupii mai cutreieră cărări
Nici vânătorii nu mai sună-n goarnă
Iar păsările nu mai au cântări.
 
E iarnă, primăvara mea, e iarnă
Și în pădure totul e pustiu
Iar păsările-și strâng pană cu pană
Dar până când, nici ele nu mai știu.

E iarnă, primăvara mea, e iarnă
Din gânduri nu am cum să te mai scot
Visez să te-ntâlnesc într-o poiană,
Iar tu să porți costumul de tercot.

E iarnă, primăvara mea, e iarnă
Și pare una fără de final
Desfășurarea-i cam cehoviană
Decor minimalist și cam banal.
 
E iarnă, primăvara mea, e iarnă
Iar viscolul din suflet nu mai pleacă
Întregul corp e o imensă rană
Care nu știu când o să-mi treacă.

E primăvara, primăvara mea
Aș vrea să spun cât mai curând
Că am depășit cu totul vremea grea
Și că vedem iar fluturii zburând.


              Tatuaj 


Din peniță îmi șiroiește iubirea
Pulpele ți le învelesc în versuri calde
Să fii muza mea îți este menirea
În rime împerecheate sau în versuri albe. 

Vreau să îți tatuez versurile pe piele
Ca poezia sa rămână lipită de tine
Să mă ferească de orice rele 
Să aibă semnificații creștine. 

Vreau să îmi umbli goală
Cartea mea de poezie
Iar eu să silabisesc ca la școală
Tot ceea ce pe corpul tău scrie.

Nu o voi citi pe toată o dată
În capitole atent o voi împărți
Se pare că nu ai altă soartă
Decât a mea veșnic să fii. 

Îmi ești și odă, sonet și pastel
Cântec de dor și de multă iubire
Împreună să ne mutăm într-un castel
Să ne pregătim de o nouă nemurire.