To read the creation of Mihaela Gârlea, request a translation by clicking the “Translate” button.

Mihaela Gârlea participă la Secțiunea „Poezie pentru copii” a Concursului Internațional de Creație Literară, Ediția a III-a, din Iași, Romania și are 48 de ani. Îi mulțumim pentru participare și îi dorim succes.

LACUL



ÎNTR-O ZI DE DIMINEAŢĂ
LA O MARGINE DE LAC
SUB UN FIR DE IARBĂ CREAŢĂ
SE AŞEAZĂ UN BROTAC.
ŞI ÎN LINIŞTEA SUBLIMĂ
FĂRĂ FIR DE VÂNT SAU NORI
ÎNCEPE SĂ CÂNTE-N RIMĂ
PREA-ZGOMOTOSUL BROSCOI.

DINTRE IERBURI ÎŞI FAC LOC
BROAŞTE SOMNOROASE,
ŞI SE PRIND SĂ SARĂ-N JOC
PRINTRE FRUNZELE TĂIOASE.
DINSPRE LAC PLUTEŞTE LIN,
PLESCĂIND DIN COADĂ
UN CRAP MARE, MASCULIN
CE-A SCĂPAT SĂ FIE PRADĂ.

E FLĂMÂND, DAR VANITOS
NU-ŞI ARATĂ BURTA.
SE ÎNDREAPTĂ GRAŢIOS
SPRE MAL UNDE-I GLOATA.
BROAŞTELE-L PRIVESC CU TEAMĂ
PE BROSCOIUL-CĂPITAN
E DIN SOIUL MAI DE SEAMĂ
CE TRĂIEŞTE-N RĂCHITAN.

ÎNTRE BROAŞTELE GRĂMADĂ
ÎN ZBOR SE APROPIE
MAI CEVA CA O ISCOADĂ
O FRUMOASĂ DROPIE.
VREA SĂ AFLE DACĂ-N LAC
SAU PE MAL, PRIN SOC,
SE ASCUNDE-UN PITPALAC
CU INSECTE LA UN LOC.

BROAŞTELE NEŞTIUTOARE
ÎI RĂSPUND ÎN COR:
„PITPALACUL O SĂ ZBOARE
DIN ACEST DECOR.
ÎNSĂ SUTE DE INSECTE
VIN ŞI ZI ŞI NOAPTE-AICI
NOUĂ NI SE PAR…SUSPECTE!
ŞI FURNICI ŞI LICURICI...”

ŞI-AUZIND DE DESFĂTAREA
CE URMEAZĂ A SE-NTÂMPLA
DROPIA SE-AŞEAZĂ-N CREANGA
SOCULUI CE-O-NMIRESMA.
ŞI-NCEPE A CIUPI
RÂND PE RÂND FURNICILE
IAR DIN APĂ PEŞTELE
ÎNCEPE SĂ CRITICE:

„FETELOR, BROAŞTE NAIVE
UNDE OARE AŢI VĂZUT
DROPIE SĂ SE HRĂNEASCĂ
CU PITPALACI? ÎMM? AUD?
DROPIA VOIA INSECTE
ŞI ATÂT, NIMIC MAI MULT!
V-AŢI LĂSAT IAR PĂCĂLITE
CE GREŞEALĂ AŢI FĂCUT...”

AŞA SPUNEŢI ŞI RÂMELOR
CĂ BALTA E PLINĂ!
ÎN ACUL PESCARILOR
DACĂ VOR, SĂ VINĂ!
ŞI-UITE-AŞA ÎN SERI DE VARĂ
ÎN GRĂDINA CU ARDEI
TOATĂ LUMEA VREA SĂ CEARĂ
CRAP, ’MĂLIGĂ ŞI MUJDEI”.


PRIMĂVARA UNUI POM

                                        FIICEI MELE EVA MARIA

PESTE CER SE DUCE-O LUPTĂ
ÎNTRE FULGI ŞI STROPI DE PLOAIE.
FULGII SPUN CĂ VIAŢA-I SCURTĂ
STROPII REPLICĂ-N PUHOAIE.

PE PĂMÂNT, SUB STRAT DE IARBĂ
ÎŞI FAC LOC VREO DOUĂ RÂME
ŞI SE ZBAT ŞI SE ÎNDOAIE
MUŞUROAIE SĂ DĂRÂME.

UN COPAC ÎNALT ŞI SUPLU
SE APLEACĂ DIN TULPINĂ
PRIVIND CÂND SPRE CER CU GRIJĂ
CÂND SUB EL, LA RĂDĂCINĂ.

DEODATĂ-N MÂNDRUL SOARE 
APĂRURĂ, CE MINUNE!
CÂŢIVA FULGI ŞI STROPI DE PLOAIE
LÂNGĂ EL CU PLECĂCIUNE.

ŞI ZORIND SĂ ÎNŢELEAGĂ 
PRIMAVARA-N VIAŢA SA
SE TREZI CU-O AMEŢEALĂ
DE CÂND TOT SE LEGĂNA...

CÂND ÎN SUS ŞI CÂND ÎN JOS
TULBURAT DE RĂTĂCIRI
VĂZÂND CUM SE-ADUNĂ-N GRABĂ
NEPOFTIŢII MUSAFIRI:

CINCI FURNICI ŞI O ŞOPÂRLĂ,
TREI ALBINE ŞI-O COTÂRLĂ,
DOUĂ GHIONOAIE UDE,
LÂNGĂ ŞAPTE MERE CRUDE.

BIETUL POM OFTEAZĂ-N CREANGĂ
ÎNCERCÂND SĂ ÎNŢELEAGĂ:
UNDE-I PRIMĂVARA LUI
PRIMĂVARA POMULUI?


UN CONCERT ÎN CURTEA MEA

                                        FIULUI MEU ALEXANDRU

PE O FRUNZĂ DE ZAMBILĂ
DE LA MINE DIN GRĂDINĂ,
APĂRU CU GLAS MĂREŢ
GREIERAŞUL CÂNTĂREŢ.
DINTR-O TUFĂ DE CĂPŞUNE
SĂRIND PESTE UN TĂCIUNE,
UN ALT GREIERE TENOR
CĂRÂND UN ACORDEON.

MAI LA VALE PE CĂRARE
DOI BONDARI ÎN GRABĂ MARE
VOCALIZE-ARTICULAU
ÎN ŞOAPTĂ SE SFĂTUIAU:
„TU SĂ CÂNŢI ÎN DO MAJOR
EU VOI FI ÎN LA MINOR
GREIERII SĂ NU MAI POATĂ
TREI OCTAVE SĂ MAI SCOATĂ!”

EU PRIVEAM NEDUMERITĂ
ŞI NIŢEL CAM ZĂPĂCITĂ
CUM DIN BECI VENEAU GREOI
CAM VREO PATRU-CINCI BROSCOI.
RÂNDUNELELE ÎN COR 
COMPLETAU ACEST DECOR,
AŞEZATE PE-O COTIGĂ
CIUPIND DINTR-O MĂMĂLIGĂ.

„OAC, OAC, OAC” ŞI „CRI, CRI, CRI”
CONCERTUL DEVINE GRI,
TOTUL SUNĂ DISONANT
ŞI DE-A DREPTUL ENERVANT!

MĂ GÂNDESC DACĂ E BINE
ÎN GRĂDINĂ SĂ DOMINE
BA RELATIVII BONDARI
RENUMIŢI A FI TÂLHARI,
BA DOI GREIERI OBOSIŢI
ÎNSĂ FOARTE ISCUSIŢI,
BA UN CÂRD DE RÂNDUNELE
CHIAR ÎN CURTEA CASEI MELE...
BA CEI PATRU-CINCI BROSCOI.
ACUM ZĂU, VĂ-NTREB PE VOI:
SĂ LE SPUN CĂ SUNT SOPRANĂ
ŞI CĂ ŞTIU SĂ CÂNT LA STRANĂ?

POATE CĂ VINERI LA NOUĂ
NE-NTÂLNIM ÎN BOBI DE ROUĂ
SĂ CÂNTĂM ARMONIOS
UN CONCERT, ÎN CURTE, JOS.
ŞI DE-O FI SĂ FIE-AŞA
VOM VENI-N OGRADA TA.
RĂTĂCIND PRINTRE PANSELE
CA ÎN CURTEA CASEI MELE.