To read the creation of Silvius Buimistru, request a translation by clicking the “Translate” button.
Silvius Buimistru participă la Secțiunea „Poezie” a Concursului Internațional de Creație Literară, Ediția a III-a, din Iași, Romania și are 44 de ani. Îi mulțumim pentru participare și îi dorim succes.
THE 2nd INSIDER, În fiecare dimineață Mă privesc în ochi, Din spatele oglinzii Se reflectă imaginația. Surprind în gând Proiecția definiției despre tine, Care-mi arată Tot ce-a mai rămas de făcut. Modelez timpul După chipul și asemănarea din oglindă. Chem în ajutor Alibiul pleoapelor ce se deschid Din visul imaginar, Către lumina ochilor tăi. Decuplez definiția cuvântului De la misterul oprit pe linie moartă. Aduc palmele noastre adunate, În așteptare, pe linia vieții Pentru secunda în întârziere, Adevărul se pregătește de plecare. Rămase pe luciul de cristal, al rutinei din zori. Pleoapele mele, în zbaterea vitală Te întreabă sfidând retorica „What do you see inside”? L.G.B.T. Dintr-o limbă necunoscută, Am tradus închipuirea, ca pe o sintagmă Ruptă din modernism. Ideea se profila răsturnată pe retina memoriei ancestrale În concluzie, la capătul ecuației M-am întâlnit cu mine însumi Într-o ipostază nebănuită. Sub lentila pământului Soarele transmitea cu noi dioptrii Lipsa imaginii. Față în față, Ego contra Ego, Atingerea păstrată în memorie, Amintirea încă netrăită La trezirea din vis, Împotriva legilor omenești Dictatura firii, Îndemna la nesupunere. Trezit din coșmar, sufletul din gândul tău, exploda Spre recunoștința speciației. Monocolor și monosonor Strigătului din inima ta, Recunoscător i-am răspuns: No! Grazie … Ground zero, În ultima noapte cu lună plină, Am adunat secundele răzvrătite Le-am arătat cu degetul, Incriminându-le trecerea inexactă. Le-am trimis în „Pontul Niciodată Euxin” Să ademenească valul Precum sirenele pe Ulise, Să-i pervertească determinismul Să-ntoarcă istoria pașilor pe nisip Să oprească neființa de pe buza malului, Asemenea visului meu Dintr-o noapte de vară. Încercarea ploii de a se contopi Cu proiecția inimii tale Eșuă lamentabil. Soarele primi ultimul S.O.S. De la noaptea muribundă. Atunci ne-am întâlnit privirile, Atunci ne-am revizuit traiectoria, Atunci am încetat să mai alergăm unul după altul. Secundele se uitau nedumerite, Văzându-ne umăr la umăr, Apărându-ne de intrarea emoției. În staticul definiției universale. Din extazul exploziei comune Am atins cu palmele gemene Așezarea imaginată a echilibrului „Ground zero”
