To read the creation of Luiza Cala, request a translation by clicking the “Translate” button.

Luiza Cala participă la Secțiunea „Poezie” a Concursului Internațional de Creație Literară, Ediția a IV-a, din Mangalia, România. Luiza are 65 ani. Îi mulțumim pentru participare și îi dorim succes.

dă-mi cuvântul!

Doamne
stau cu mâna ridicată
de un secol
am a mă plânge

sfinții mă mângâie insidios
lumea s-a făcut rea
urâtă
păcatele strălucesc
pe simezele noilor înavuțiți

sacrificiul este al altora
mereu

aerul e plin de  capcane
invizibile sunt și solfegiile
tromboanelor
se credea 
că sunt muribunde
până au zburat
mov
nu vinețiu
spre 
pandemia intelectuală

e neodihnă multă
în iad

gradele devenirii
urmează scala
de minus

jetonul final
pare a fi albastru

și
spuneai că suntem
făcuți după chipul și asemănarea ta

poate primii creați
cei de azi s-au mixat
cu neagra genune
se hrănesc cu dispreț
cu avide contacte de silă
se sulemenesc 
până și în interioare
nimic nu mai au sfânt generos bun

Doamne 
tu sau eu
care a greșit lumea

fă-l Doamne pe Manole
să-i zidească
la temelia noii lumi


scaunele clepsidră

scaunele clepsidră
străjuiesc nașterea

câte un mit
se prelinge prin 
visare

clepsidra șic deghizată
în Calea Lactee vorbește 
despre un timp aproape fost
care se zărește la orizont

fiecare spirală a căii
are metafore sute
rima universului
nu este un moft
e doar ciclicitate


stare apoasă

o prezență transparentă
plămân lichid
face spume la fiecare inspir
le sparge la expir
în cristale multicolore
așezate peste starea apoasă

uneori plouă
cu stropi însetați 
de primitoare rigole

curcubeu răsplată
pod peste 
fețele care nu mai știu a privi