Elena Maria Stanciu participă la Concursul Internațional de Creație Literară, Ediția a VII-a, din Drăgănești, județul Prahova, România și are 14 ani. Îi mulțumim pentru participare și îi dorim succes.

Unde ești, copilărie?

Unde ești, copilărie?
Eu prin ceață nu te văd.
Caut gram de bucurie
După al răului prăpăd.

Am plecat de lângă tine,
Crezând că te voi uita,
Însă inima-i ruină
Și mă doare absența ta.

Nu știu cum de am putut,
Dar acum am realizat:
Aur pur eu am pierdut
De când te-am îndepărtat.

Cu lacrimi spăl azi pământul
Unde vara petreceam,
Și nu-mi dă pace gândul:
„Cum era de rămâneam?”


Oare…

Oare pe stelele doare
Să stea atâta în picioare?
Oare nu s-au plictisit
Să stea sus la infinit?

Oare păsările-și cântă
Dorul lor cel nesfârșit?
Sau e o rugăciune sfântă
Pentru cel ce le-a trezit?

Oare fulgilor de nea
Le lipsește dragostea?
Și, de la noi când primesc,
Pentru noi ei se topesc?

Oare Luna printre stele
Simte că e diferită?
Sau de una dintre ele
Ea se simte preamărită?

Oare cine pictează
Pe aripi de fluture
Și modele le creează
Pe oameni să-i bucure?


In Joia Mare

Astăzi, Tu, Iisuse, în Joia cea Mare,
La Cina cea de Taină ai simțit trădare.
Și, chiar de Tu știai, ai spălat pe picioare
Pe cel ce Te-a vândut fără ezitare.

Câte urmau știai deja,
Că a Ta putere-i mare,
Dar Iuda tare o neglija
Și ajunse la trădare.

Și-n Ghetsimani, grădina sfântă,
Te-ai rugat, Doamne, cu dor,
Și cu inima Ta frântă,
Către Tatăl Creator.

Ca Tu să nu cazi în cursa
Oamenilor celor răi,
Căci cui i-ai întins azi masa
Te-a dat îndată la călăi.

Și atunci Iuda cand venise
Pe obraz Te sărută,
Iar hoții se pregătise
Să Te arunce-n temniță.