Lucia Bucsa participă la Concursul Internațional de Creație Literară, Ediția a VII-a, din București, România și are 77 ani. Îi mulțumim pentru participare și îi dorim succes.

SĂMÂNȚĂ DE POVESTE

Am aruncat o sămânță de poveste 
La doi pași de tine,
Să-ți înflorească sub ferestre
Un cântec pentru mine...

Și după nouă anotimpuri,
Abia cinci note au încolțit,
Iar din afund de gânduri,
Un mit străvechi a răsărit.

Magică sămânță de poveste,
Înainte mult mai este?


 LA STYX

Rămâi pe țărm cu dor sublim,
Ce naște cântec de viață creator...
Un Carron amețit și tulburat privim
Cum în derivă plutește visător...

Și luntrea lui se întoarce din drum.
De cântec și lumină luntrea se destramă.
Styxul nu este primejdie acum 
Și...Doamna Viață, fericită, aclamă.

Ai confirmare din Olimp:
Mai este încă loc și timp!


 PHOENIX

De pe culmea verii, cu detașare, priveam
Cum cenușa prinde aripi și se face zbor.
Era spectacol sublim și aplaudam,
Cu inocență, ceva unic, dar trecător...

Apoi mă întomnez și iarna vine
cu dorința renașterii în primăvară
și aș vrea să cred că ar fi bine:
cenușa să prindă viață iară...

Oare câte renașteri din cenușă mai sunt,
Ori, poate, mitul a murit demult?!