Concurs de Poezie

Aurelia-Ildiko Giurgiu – Concurs de Poezie – Română, Grupul III

Aurelia-Ildiko Giurgiu participă la Concurs de Poezie al Festivalului de Arte, din Cluj-Napoca. Îi dorim succes și îi mulțumim!

Hai și joacǎ-te cu mine!

Hai și joacǎ-te cu mine,
Chiar de-i ploaie, vânt sau soare,
Haide acum, nu mai sta, sub umbrela mea!
 
Hai și joacǎ-te cu mine,
Prin iarbă verde și flori multicolore
Haide acum, nu mai aṣtepta!
Totul e pregǎtit pentru minge și sǎrit!
 
Hai și joacǎ-te cu mine,
Prin praf din pulbere de stele,
Chiar dacă s-a ĩnserat, în joc -
Totul e magic și minunat!!
 
E soare, cald și mult bine,
Minge, îngheţatǎ, role, biciclete..
Totul e colorat, vesel și minunat
Urrraaaaa!!! Vacanţa ne-a întâmpinat!!

Mama

Mama mea e bună,
Bună ca o zână,
Frumoasă de tot -
Prinsă din poveşti cu prinţi şi caleşti.
 
Mama mea e bună,
Cu zâmbet cochet,
Cald şi iubitor,
Special ca un frumos decor.
 
Mama mea e bună,
Bună cu glas duios,
Blândă ca o zână
De poveste cu final frumos.
 
Mama mea e bună,
Iubitoare cu noi,
Ne dă tainice poveţe
Cu folos să ne înveţe.

Fulg

Vine, vine dinspre deal, dinspre coline,
Pânză deasă, incoloră, rece, parcă dintr-o neṣtiută poveste
Vine, vine, se aṣează lin din nou ca într-un joc copilăresc
Uite aici chiar langă mine, lângă tine, lângă noi dar ṣi ĩntre voi..
 
Vine, vine aşa în grabă
Vine, vine prin surpriză
Şi nu te lasă să îl prinzi,
Căci se topeşte sus pe grinzi.
 
Se aşează acum din nou, chiar pe mine,
Pe mânuţă, pe căpṣor, pe obrăjori
Şi nu văd, nu înţeleg cum se topeşte
Aşa de zor..
 
Se aşează unul lângă altul,
Stropi dantelaţi de nea
Mai pufoşi, mai fini
Decât un material de catifea..
 
Vin, vin pe furiş
Alunecând uşor prin dansul lor,
Mii de stele din înalt ce caută repede un loc cald..
Spre a se topi unu, doi, trei, cât ai clipi..
 
Fulg, fulguşor de nea
Ce aluneci uşor din înalt ca o stea,
Vii spre noi cât ai clipi, să ne aduci din nou bucurii
Semn de sărbătoare şi mare urare.

Nu cred ȋn Moş Crăciun…

Nu cred ȋn Moş Crăciun,
Nu cred că el e bun,
Nu cred ȋn “Jingle Bell”
Nici ȋn “O tanem baum”.
 
Nu cred ȋn cadouri frumos colorate
Cu fundițe jucăuş asortate
Nu cred ȋn vraja sărbătorilor din ajun
Ce vin pe furiṣ ṣi-n suflet ĩți pun
Un dor de neatins..
Ca apoi ȋn dimineața următoare
Să plece din tine aşa cum au şi sosit
Pe nevăzute şi fără a fi simțite.
 
..Vreau o bucurie reală, caldă şi adevărată!
Se aude un ecou undeva rătăcit ȋn mintea mea..
Nu una parfumată, colorată şi aranjată
ȋn clusteri de superstiții…..şi moşi de ciocolată!
 
Nu cred ȋn luminile de Crăciun
Nu cred că ele pot crea o sărbătoare
Mesajul nu e ȋn lumina lor
Ci toate sunt doar un simbol..
Un simbol care vrea a-ți spune
Să crezi ȋn Cel ce te-a creat
Care e şi azi viu şi adevărat..
 
Din preaplinul culorilor de lumini
Ce ne inconjoară ȋn toată această haină de sărbătoare
Ințeleg pur si simplu că toate sunt un simbol – de la beteală şi pȃnă la cadou..
Un simbol ce te cheamă să priveşti dincolo de el,
dincolo de beteală, reclame viu colorate şi moşi de ciocolată..
la mesajul care stă -n culise şi aşteaptă să-l ȋntȃlneşti..
Şi pȃn’ ai să-l ȋntȃlneşti ai grijă doar să nu te ĩmpiedici
de  globuri, cadouri şi brazi de Crăciun..
 
Nu cred ȋn Santa Claus
Nu cred that he is on the road
Nu cred ȋn clopoṭei care prin clinchetul lor ĩți pot inunda
Sufletul de bucurie, vis ṣi dor.
Dor de o viață mai bună, mai fericită…..mai trăită….
 
Nu cred ȋn Moş Crăciun,
Nu cred că el e bun,
Nu cred ȋn  “We wish you a Merry Christmas”
Ci vreau să-l văd mai mult pe El!