Caliopi-Alina Dinu participă la Concurs de Poezie al Festivalului de Arte, din Alexandria. Îi dorim succes și îi mulțumim!

SIPET DE TRISTEȚE

Azi, am închis în sipet,
Lacrimi-perle din ‘cest suflet.
Durere înșirată în mărgele,
Țesută pe obraji, în ițe și vergele.
 
Erau tristeți înmănuncheate,
Plânset de trupuri, azi, plecate,
Legate fedeleș pe după coaste,
Să nu mai umble printre noi, năpaste!
 
Și l-am ascuns în umbra unei stele,
Să-l ardă-n scrum, în zbor de rândunele
Să-l poarte dincolo de astă lume,
În foc de iad, într-o genune!

RUGĂ  PANDEMICĂ

Istoria se scrie azi, cu mască,
Ne-ascundem după paravan, de boală,
Și ne-ndreptăm în hăul ce se cască,
Comete care cad pe verticală!
 
Se sapă între noi, tranșee goale,
Cuvintele sunt ferecate între dinți,
Nici chiar atingeri, sunt doar parțiale,
Amorezații se transformă-n sfinți!
 
Atât de singuri n-am mai fost vreodată,
Și parcă nici atât de goi și triști!
Vorbirea este astăzi prea codată,
Am devenit pe-acest pământ, simpli turiști!
 
Nici cerul nu mai toarnă-n noi albastru,
Se-ntunecă și se ascunde printre nori,
Iar peste tot, vezi foamete, dezastru,
-Dă, Doamne peste lume, străluciri de sori!

PĂDURI  AMOREZATE

Mai stai aici, cu mine, printre frunze,
Să ne mângâie fruntea în rouă și în buburuze!
Urlet de lupi ne fie glas–pereche,
Tu, eu, izvoare ce ne susură-n ureche.
 
Și vom rămâne-trup-peste vecie,
Noi, codrul și iubirea noastră vie!
Miresmele de brazi, învăluite-n ceață,
Să umble-n ochii tăi, plini de verdeață!
 
Hai, vino, mă cuprinde peste umeri!
Luceferii din ochii mei adânci să-i numeri!
În ei citești și freamăt, cânt, visare,
Iubitul meu din cer, rază de soare!

DIALOG  CU  MAREA

-Mare, năpădită-n alge,
Ce ascunzi printre catarge?
-Paseri albe, călătoare,
Le trimit în depărtare.
-Dar mai văd și pești ce umblă
Peste trupul tău din undă.
-Sunt himere, icre moarte,
Au plecat, și-au ales soarte!
-Iar furtuna când te mușcă,
O astupi cu o plevușcă?
-Doar atât mai am în mine,
Trupuri, nave și rugine!